CHAPTER 3 – PARTY ZONE (THE ALBUM)

Respirati usurati…asteptarea a luat sfarsit :)

Incepem capitolul 3 cu putina gimnastica de inviorare :). Dupa cum va spuneam la finalul postului anterior, una din piesele inregistrate cand Roxana a devenit parte din A.F. Project a fost Everything will be alright, piesa cu care de altfel am debutat pe scena dicotecii Capitol cu 2 luni in urma:

A.F. Project – Everything Will Be Alright

Prioritatea noastra in acest moment era sa inregistram un album. Semnele din piata erau in acest sens :)) (ca sa folosesc o exprimare de lemn). Cu alte cuvinte, la principalul magazin de casete din oras, Epsilon, se primeau tot mai multe intrebari in legatura cu caseta noastra. De altfel, Preda, patronul de la Epsilon, a fost si el alaturi de noi in acele vremuri, ajutandu-ne sa multiplicam mai tarziu materialul. Oricum intentia noastra nu era de a vinde acest album intrucat eram constienti ca drepturile de autor pentru negative nu ne apartin. Doream doar sa punem la dispozitia atat a radioului cat si a catorva prieteni care-si doreau foarte mult piesele inregistrate pana atunci. Intre timp inregistrarile mergeau inainte, pastrand stilul dance. Urmatoarea piesa gata era “The Party’s Goin’ On”:

A.F. Project – The Party’s Goin’ On

Luna iunie a fost o luna foarte aglomerata pentru noi (mai ales pentru Florin care avea si BAC-ul atunci). Inregistrari peste inregistrari, mini-concerte la balurile liceelor, un du-te vino in cautare de sponsori si pe deasupra toata alergatura pentru definitivarea albumului din toate celelalte puncte de vedere (grafic, imprimare, etc). Dupa cum bine banuiti computerele erau destul de rare in acea perioada, rar gaseai un pentium 1 pe undeva. Dar uite ca l-am gasit. Mai exact Luca, de la Catastrofal Saptamanal l-a gasit la Asociatia For XXI. Drept urmare intr-o dupa amiaza am mers impreuna cu Florin si Luca la sediul For XXI pentru a concepe coperta albumului. Ce Photoshop? Ce Corel?

Astea sunt mici copii pe langa celebrul Microsoft Word 1995 :)). Singurul care stia sa incropeasca ceva pe computer era Luca, asa ca i-am dat mana libera. A gasit fontul, o imagine (care nu prea-mi dau seama acum daca te cheama in Party Zone sau iti spune sa iesi :) ). Ce a rezultat? Neavand imprimante color, Florin a definitivat capodopera manual, colorand initialele numelor noastre (A, F, si RO) precum si titlul albumului dar si backgroundul copertii.

De la unul din sponsorii nostri (Laucri) am primit cateva zeci de casete pentru a multiplica albumul iar la celalalt sponsor (Epsilon) am facut multiplicarea. Am lasat cateva casete la Radio Voces Campi (una pentru a ramane acolo iar cealalte pentru a fi oferite drept premii la diverse concursuri), vreo 20-30 de exemplare au fost lasate pentru a fi vandute la Epsilon, cateva le-am dat prietenilor, altele le-am oferit catorva oameni care ne-ar fi putut ajuta in viitor.

Albumul “Party Zone” continea 14 piese, incluzand Intro (World of A.F. Project), Outro precum si cate o dubla varianta pentru Stay with Me, Everything will be alright si Party Zone. Daca muzica era “imprumutata”, versurile in schimb erau toate creatii personale, atat eu cat si Florin aducandu-ne aportul. Toate piesele erau in limba engleza si mergeau pe acelasi stil. Ba chiar am combinat putin ritmul dance cu cateva influente orientale in World of Music.

A.F. Project – World of Music

Asadar la final de Iunie aveam gata primul album A.F. Project, indeajuns pentru a semnaliza ca suntem seriosi si intentionam sa continuam treaba inceputa. Dar asta din toamna, intrucat perioada urmatoare Florin era preocupat cu admiterea la facultate (Academia de Politie). Iulie si August au fost deci destul de sarace in ceea ce priveste activitatea trupei.

Nu inchei insa acest capitol inainte de a va posteti o intamplare din acea vara…este vorba despre “cel mai tare” concert ever :)

In Iulie am fost in tabara la munte. Maica-mea, fiind educatoare, cam in fiecare vara organiza tabere pentru prescolari si scolari. In ’96 am fost la Sambata de Sus. Printre pustii de la grupa mare (sau mijlocie…nu mai retin exact) se aflau si cativa pusti de clasa a 7-a precum si cativa liceeni (a 9-a, a 10-a). Liceeni m-au recunoscut imediat (chiar cantasem se pare la unul dintre balurile din liceul lor). Nu mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca unii dintre ei aveau cateva dintre piesele noastre inregistrate de la radio pe casete. In fiecare seara se organiza discoteca iar “Feel the Groove” cel putin era nelipsita. Intr-una dintre seri, la insistentele catorva persoane (printre care bineinteles si maica-mea) am decis sa fac un concert ad-hoc. Cum nu aveam la mine decat caseta cu pozitive, am facut un “playback” de cea mai mare frumusetea. Pe o scena improvizata, inconjurat de pusti de 4-5 ani si de adolescenti, am pus la casetofonul din dotare albumul si am cantat cat ma tineau pe mine plamanii, atat peste portiunile mele cat si peste cele ale lui Florin. Cu multa veselie si distractie in jurul meu, a fost o seara foarte misto, pe care mi-o amintesc cu placere .

Trecand peste si revenind la lucruri serioase…pe cat de “secetoase” au fost Iulie si August, pe atat de pline de activitate au fost ultimele 3 luni din ’96. In septembrie am revenit din vacanta pusi pe treaba, avand ca scop principal organizarea primului concert A.F. Project dar si gasirea unei metode de a ne face singuri muzica…dar astea intr-un episod viitor (ultimul pentru anul 1996)…pana atunci va las sa va delectati cu ultima piesa pe care o voi posta de pe albumul “Party Zone”:

A.F. Project – Wanna Be With You

PS: Acum, rascolind prin aceste piese ce-mi trezesc atatea amintiri, am luat decizia de a face o reeditare a primului album. Cu vocea de acum, cu masterizare de acum – aceleasi piese (de umblat putin la versuri totusi, insa doar putin ca sa pastram ideea initiala). Ce ziceti? Ar fi o idee misto?

De fapt, o astfel de idee a mai existat, pentru anul 2011 cand s-ar fi implinit 15 ani de cand ne-am infiintat doar ca nu s-a concretizat din lipsa timpului. De altfel, ideea mea era de a face un show privat, doar pentru prieteni, parinti, fani si persoane care ne-au fost alaturi de-a lungul timpului, doar ca este destul de greu fara o a avea o sustinere si o implicare a mai multor persoane. Am discutat si cu Florin, Roxana si Georgiana (oooops ….am facut o dezvaluire in avans a unor postari viitoare, mai exact din 1997 :) ), insa nici unul dintre ei nu mi s-a parut foarte incantat. Singurul care mi-a impartasit oarecum entuziasmul si ideea a fost Iulian. Asta presupunea un album “Best of” precum si o aparitie scenica de vreo 30 de min in care sa trecem prin diversele perioade. Eeeii…dar cine stie…o sa vina si 2016 cand se vor face 20 de ani de la infiintare. Daca fostii mei colegi au placerea sa faca asta in amintirea acelor vremurii, invitatia mea ramane deschisa, daca nu…va ramane fie la stadiul online prin diverse postari, fie voi incerca sa incropesc eu altceva (cand vine vorba de creativitate…no limits).

Daca printre voi care cititi acum aceste randuri exista acest intres, lasati ceva comentarii. Personal, stiu ca Florin citeste aceste randuri, am si vorbit cu el la telefon de cateva ori, insa nu a postat niciodata vreun comment…

Ideea mea este de un triplu album – unul cu reeditarea Party Zone si doua cu cele mai cunoscute si reprezentative piese intr-o noua reorchestrare. Plus cateva piese noi…ca am de unde :). Aaa..si sa nu uit…un featuring e rezervat pentru primul meu fan, Capone…melodia o alege el!

Va urma