No, iote ca a venit si Pastele. Sincer, pe mine anul asta m-a luat prin surprindere. Am cam pierdut notiunea timpului…
In general, Pastele ar trebui sa simbolizeze ceva, ceva spiritual, ceva cu adevarat frumos si datator de speranta. Cu tristete constat ca de cele mai multe ori nu e asa. Pai sa vedem… Acum vreo 3 ani, cand Victor era copacel pe piciorusele lui, am fost la Inviere in familie. In jur, cateva babute vorbeau cu evlavie “Ai vazut draga Lenuta de la 3? Si-a luat juma de miel si zice la toti ca n-are bani!”. Cativa pusti carora de abia le-a dat mustata se hlizesc si se uita dupa cateva pustoaice imbracate gata de club. Altii, mai incolo, sparg seminte si isi folosesc organul genital in loc de virgula, punct sau alte semne de punctuatie. Un nene isi aprinde tigara de la candela in spiritul crestin. Sincer, m-am cam lecuit.
Si ca orice sarbatoare romaneasca, Pastele este despre cumpatare. In acest spirit, facem cumparaturi 2 saptamani, gatim 6 antreuri, 8 feluri principale si 35 de deserturi, vopsim un arsenal de ooo, ne luam cate un butoi de vin ca sa alunece. Ne punem la masa la 9 si ne ridicam la orele 23:59, prin stilul rostogol, si stam urmatoarele 2 zile la pat, sa se aseze. Asta daca nu mai sarbatorim o data, la camera de garda.
Inaltii bisericosi se supara daca imi cumpar lumanari de la Mega, pentru ca ar trebui sa platesc la ei, altfel merg in iad. Lumea se intrece sa trimita care mai de care mesaje cu fie ca…, pentru ca… sa fie…
Sa fie cum va doriti! Paste fericit!
Intorcandu-ma la muzica, sa fie romaneasca deci..